1.Oameni invizibili
Se pare că fenomenul de invizibilitate umană spontană și involuntară este trăit în mod regulat de mulți oameni din întreaga lume. În toate aceste cazuri, persoana respectivă este prezentă, dar nu poate fi auzită sau văzută de cei din jur. Persoana invizibilă percepe lumea perfect normal și, în general, la început nici nu își dă seama că a devenit invizibilă.
Un caz din Ventura, California, arată cum o gospodină a devenit invizibilă în timp ce stătea pe canapea, în sufrageria sa. Soțul a început să o caute prin toată casa, dar nu a văzut-o. Fenomenul a durat zece minute, apoi femeia a redevenit vizibilă. Soțul s-a supărat, crezând că ea se ascunsese.
Fenomenul invizibilității umane a fost descris în diverse documente, de-a lungul secolelor. Magicienii din antichitate credeau că este posibil să devenim invizibili și foloseau diverse ierburi și ritualuri pentru a intra în această stare. În India, cei care studiază Raja Yoga au fost învățați că puterile supranaturale sunt o depășire naturală a sinelui. Una dintre siddha-urile yoghine era, într-adevăr, invizibilitatea umană.
În prima linie a studiilor asupra acestui fenomen se înscrie Donna Higbee, din SUA. Încă din anul 1994, ea a adunat mii de rapoarte asupra fenomenului invizibilității din Europa, Australia, Porto Rico și Brazilia. Ea crede că, prin acest fenomen, ne conectăm la o putere străveche.
2.Viața de după moarte
Reîncarnarea este credința că sufletul sau spiritul revine în lumea materială, după moartea fizică a unei persoane, născându-se din nou, într-un alt corp. Jenny Cockell este un caz celebru în acest sens. Ea a crescut având amintiri dintr-o viață anterioară, când fusese o irlandeză pe nume Mary Sutton. Amintirile ei i-au permis să găsească satul în care trăise Mary, unde s-a întâlnit cu copiii acesteia.
În toate religiile există referiri la reîncarnare. Hindușii cred că sufletul intră în alt corp după moarte, ca și cum corpul ar arunca o haină uzată. Schimbarea se repetă, ciclul continuă la infinit, până ce acest rit de trecere este depășit, și sufletul intră în nirvana.
Credința în reîncarnare este mai puternică acum ca oricând. Deși datele exacte sunt dificil de obținut, un sondaj Gallup din 1991 arăta că 25 % dintre americani credeau în reîncarnarea sufletului într-un alt corp. Există mai multe opțiuni ca oricând pentru explorarea vieților anterioare, inclusiv cu ajutorul terapiei prin regresie. Această metodă funcționează pornind de la premiza că problemele pacientului pot fi generate de o traumă trăită într-o viață anterioară.
3.Cursa aeriană 401
Într-o seară de decembrie din 1972, Cursa 401 s-a prăbușit în mlaștinile de lângă Miami. 101 persoane și-au pierdut viața. Resturile avionului și rămășițele pasagerilor au fost risipite pe mai bine de 800 metri.
La scurt timp după accident, au început să circule zvonuri că la bordul altor avioane se petreceau lucruri ciudate. John G. Fuller a început să investigheze aceste plângeri și și-a publicat descoperirile în volumul "Fantoma Cursei 401". Cartea susține că fantomele care apăreau cel mai des erau căpitanul Bob Loft și copilotul Don Repo, care au fost văzuți de peste 20 de ori de către membrii echipajelor altor avioane. Multe dintre aceste rapoarte au fost făcute de persoane cu funcții de răspundere: piloți, ofițeri de zbor, ba chiar și un vicepreședinte al companiei Eastern Airlines, care a discutat cu un bărbat pe care inițial îl luase drept căpitanul cursei în care se afla, deși ulterior l-a recunoscut pe răposatul Bob Loft.
Fuller a descoperit că, atunci când epava avionului care efectuase Cursa 401 a fost recuperată, câteva dintre piesele componente încă funcționale au fost folosite pentru alte avioane. El credea că acesta este motivul pentru care apariții fantomatice au fost semnalate la bordul a peste 30 de avioane diferite.
4.Machu Picchu
Situat la mare înălțime în Munții Anzi, în Peru, orașul Machu Picchu se ridică pe o muchie, deasupra văii Urubamba, unde pare efectiv să stea atârnat peste margine. Machu Picchu înseamnă "pisc viteaz" și a fost construit în anii 1400, ca refugiu religios și regal.
Cea mai importantă descoperire făcută la Machu Picchu este Intihuatana, o coloană de piatră care se ridică dintr-un bloc de stâncă de mărimea unui pian cu coadă. Intihuatana înseamnă "pentru a lega soarele" și era un reper folosit în timpul ritualurilor derulate la solstițiul de iarnă. În cadrul ceremoniei, un preot "lega" soarele de piatră, pentru a-l împiedica să dispară complet. Această Intihuatana este un obiect foarte rar, pentru că alte asemenea instrumente astronomice au fost distruse de exploratorii spanioli.
Machu Picchu este și acum un important centru spiritual, unde vin mulți credincioși și șamani peruani. Aceștia susțin că orașul este plin de energii profunde, care devin mai puternice în timpul solstițiului de vară și atunci când este lună plină. Puțini vizitatori pleacă de aici fără să perceapă sentimentul de mister și forță degajat de acest loc uimitor.
5.Uluru
Date
Wandjina, Zeul Cerului, pictat în peșterile de lângă Uluru, seamănă izbitor cu un extraterestru purtând o cască.
Cel mai mare monolit din lume este Uluru, cunoscut și sub numele de Stânca Ayre. Are 348 metri înălțime și aproape 3 kilometri lungime. Cea mai mare parte din această rocă este ascunsă sub pământ, unde coboară pe o lungime de alți 6 kilometri.
Uluru este locul cel mai venerat de aborigeni. În peșterile din jur se află picturi sacre, care prezintă "timpul visurilor", un timp magic care reprezintă conceptul aborigen al creației, când a apărut lumea. Pentru aborigenii Anangu, Uluru este viu și zeci de făpturi străvechi încă locuiesc aici, în locații speciale. Activitățile lor sunt înregistrate în anumite puncte, în jurul monolitului, iar multe dintre aceste povești sunt sacre și învăluite în mister.
S-au produs numeroase incidente paranormale legate de Uluru. Turiștii iau adesea pietre mai mari sau mici din această zonă și apoi le trimit înapoi prin poștă, declarând că, din ziua în care le-au luat, nu au avut decât ghinioane.
Un alt fenomen întâlnit în zona monolitului sunt OZN-urile. De curând, astronomi amatori și turiști au raportat că au văzut numeroase forme triunghiulare care zburau, deși obiectele nu au fost detectate de radarul convențional. În trecut s-a raportat și apariția unor forme uriașe, în formă de trabuc, fără ca identitatea lor să poată fi explicată în vreun fel.
6.Chupacabra
Moartea misterioasă a mai multor animale a declanșat un fenomen de isterie în masă în micuța insulă Porto Rico. În 1992, ziarele portoricane au relatat o serie de crime ciudate: mai multe animale au fost găsite moarte, între ele numărându-se păsări, cai, dar mai ales capre. Crimele s-au produs în special în jurul satului Moca, iar localnicii considerau că o creatură legendară, El Vampiro de Moca, era făptașul.
Timp de șase luni, măcelul a continuat și chiar s-a extins, provocând panică și isterie în masă. Cercetătorii au inventat termenul "Chupacabra", adică, în spaniolă, "Cel care suge sângele caprelor". Numele făcea referire la urmele ca de înțepătură găsite pe trupul golit de sânge al victimelor. Rapoartele despre Chupacabra au început apoi să apară și în cele două Americi, iar în ultimul deceniu, creatura se pare că ar fi fost văzută mult mai spre nord, ajungând până în Carolina, SUA, și mult mai spre sud, până în Chile. Chupacabra, inițial un vampir dintr-un sat oarecare, a devenit un fenomen internațional.
El Chupacabra a devenit un vis pentru cifrele de vânzări, căci s-au făcut tricouri, jucării și chiar și o melodie cu numele său. La sfârșitul anilor 90, această isterie dispăruse însă, iar creatura era văzută mult mai rar. Asemenea cazuri de animale, care mor inexplicabil, continuă să se producă în Porto Rico, iar localnicii nu au reușit încă să dezlege misterul celui care le ucide animalele.
7.Omul-maimuță
Date
Declarațiile despre atacurile omului-maimuță au fost luate în serios, iar poliția locală a publicat afișe pentru a-l da în urmărire.
Zeci de oameni au fost spitalizați cu fracturi și răni grave, provocate de atacurile unei creaturi misterioase, omul-maimuță. Începând din aprilie 2001, ziarul Times din India a relatat că "o maimuță solitară" sau "un bărbat mascat" făcea sute de victime, stârnind panică în întregul district Ghaziabad din India.
Primii care au povestit au fost cei atacați, care dormeau pe acoperișurile caselor. Creatura își mușca victimele adormite, apoi fugea cu mare rapiditate. Spre sfârșitul lui aprilie, deja creatura apărea și într-un sat învecinat. Într-o noapte, oamenii au tras focuri de armă și au aruncat cu pietre în omul-maimuță.
Cea mai bună descriere a creaturii a fost făcută de o doctoriță. Ea a spus că omul-maimuță avea "1,3 metri înălțime și sărea ca o maimuță. Arăta ca o umbră neagră, cu o față ca de maimuță și ochi care scăpărau lumini roșii".
Timp de mai bine de două luni, omul-maimuță a patrulat o zonă de peste 500 kilometri pătrați, fiind văzut de sute, dacă nu chiar mii de oameni. Ultima dată a fost văzut la începutul lui iulie 2001, când experții și presa deja dădeau vina pe isteria localnicilor, mai degrabă decât pe o creatură propriu-zisă.
